Totul e o alegere
- Ganduri razlete, Personal
- 4 August 2021
Sufletul nu moare niciodata.
Fie ca vrem sau nu, ne imputinam sau inmultim farama aceea de 21 de grame, fie ca-l acceptam sau nu, energia vie ce se zbuciuma si ne da sens nu moare. Iar el, asemanator oricarei forte din galaxia asta, ne arata franturi de divinitate pe care le degustam cu nesat sau le respingem, in functie de cat de obosit ne tinem constientul.
Se spune ca doar nefericirea ne face sa simtim cetina si sa admiram florile, doar in nefericire gasim o logica si o vointa. Iar singurul element ce neutralizeaza nefericirea si totusi continua sa ne potenteze spiritul e iubirea. Alegerea intre cele doua ne apartine si ne releva ca manifestari vibratorii a unei energii, parte a energiei pulsante a universului. Plus sau minus, alb sau negru ori un vertij al extremelor, oriunde ne situam intre acestea, atat timp cat avem constiinta vremelniciei, putem alege binele in locul raului si iubirea in locul nefericirii.
De multe ori cand sunt trista ma intreb daca pot alege sa fiu altfel, daca nu cumva dandu-i creierului meu un imbold sa aleaga bucuria chiar voi simti diferit. Si da, starea de spirit poate fi o alegere. A avea incredere in oameni e o alegere. A merge la terapie e o alegere. A iubi e o alegere desi ne place adeseori sa o lasam pe mana destinului. A face un copil ar trebui sa fie o alegere. Totul e o alegere, mai putin moartea. (in unele cazuri si ea ajunge sa fie aleasa).
Asa ca nu ne ramane decat sa fim ceva mai asumati in decizii si mai consistenti. Si apoi sa mergem cu fruntea sus si inima deschisa sa intalnim viitorul. Si, cred eu, sa alegem mereu iubirea. 🙂
