A fi mamă
- Anti parenting :)
- 9 July 2021
Este atat de obisnuit. Si totusi atat de mare. Multe pot fi mame. Statisticile zic asta.*Fiecare in sensul si cu putintele fiecareia. Insa treaba asta vine cu haine greu de purtat, cu sudori reci si panici multe, vine cu o altfel de iubire pe care poti sa o traiesti doar asa; care iti este accesibila doar daca esti capabil sa te dai pe tine in orice targ cu necuratul doar sa-ti vezi mini-ul bine.
A fi mama e dual. E fericire pura, aproape ca poti sa extragi din iubirea mamei cu pruncul ei o sticluta de esenta, leac pt orice nefericire din lume. E si durere muta, caci sunt prea multe campii de urlete de mame si ti-e frica ca inca unul sa nu-ti trezeasca tocmai tie copilul.
A fi mama e atat de diferit. De orice si de oricine. A fi mama la mine e atat de intim ca sunt sigura ca e atat de diferit de al tau ‘a fi mama’. Pentru ca desi avem emotii cumultate pe care am decis ca toti sa le zicem iubire, ea atinge atatea note ca e si nedrept. Iubirea reprezinta ceva prea frumos cat sa fie redusa doar la 1 cuvant. Si uite asa au aparut copiii. Sa se bucure oamenii ca vad iubirea, ca o pipaie, ca rad cu ea. Sa traiasca oamenii cu iubirea langa ei la masa, in brate, la san. Sa simti cum mori efectiv de atata iubire, iar ea sa-ti dea si mai multa.
A fi mama e greu. E un cumul de frica, griji, oboseala crunta si butoane apasate la maximum. E frustrant, e dificil, e ca si cum ai fi la medicina toata viata ta. De garda pe viata. 🙂
A fi mama e minunat. E un spectacol al naturii care te plaseaza in rol principal si te pune intr-o valtoare de emotii atat de frumoase cat nu pot fi descrise.
A fi mama e o alegere. Nu orcine poate, nu toata lumea vrea. Si e perfect sa fie asa. E perfect in regula sa nu vrei. E perfect in regula sa nu simti. E perfect ok sa alegi altceva. Dar daca alegi sa fii mama, asuma-ti pana la capat. Asuma-ti greul, durerea, plansul, abandonul de sine in anumite perioade, iubirea neconditionata, nepriceperea. Asuma-ti la un loc cu bucuria de a tine la piept o minune.
* (Nu vreau sa fiu lipsita de empatie fata de femeile care isi doresc sa devina mame si nu pot. Ma refer aici strict la cele care nu depun efort sa devina mame si nici dupa, trateaza subiectul ca un dat fara importanta)
