12 lectii de la fii-mea catre mine
- Anti parenting :)
- 8 July 2021
(Pe care le-am invatat in primul ei an de viata)
- Ai rabdare. Si cand nu mai ai, respira, fa o pauza, tipa intr-o perna, mergi la psiholog, vezi o prietena, treaba ta, dar fa rost din nou de rabdare. Nu de alta, dar daca ramai fara si te rastesti la copil sau la tatal lui, vei avea remuscari cat pentru o viata. Nu mai bine numeri pana la 10?
- Esti capabila de iubire infinita. Da, ziceai asta si inainte, dar acum chiar vezi asta si o traiesti zilnic. Esti capabila sa te tarasti dupa cateva ore de somn adunate pe noapte, uneori din reprize de 15-30 de min, si sa faci de mancare si sa te joci cu sufletul tau mic. Esti capabila sa nu-ti indrepti parul 10 luni desi faci asta de 11 ani dupa fiecare baie. Esti capabila sa faci orice pt iubirea ta din pantece.
- Limitele sunt bune. Si pentru tine, si pentru puiul de om, si pentru ceilalti. Limitele nu inseamna sa scoti pe cineva din viata ta sau sa superi, inseamna sa iti ordonezi viata dupa cerintele, nevoile si placerile tale. In plus, limitele iti dau predictibilitate, te ajuta in aceasta mare de stres. Iar copiii au mare nevoie de ele, de reguli ca sa isi formeze repere de care sa se tina in marea de necunoscut.
- Timpul se dilata si contracta, totul e in functie de perceptia ta. O ora de somn poate parea o noapte intreaga si 2 ore de febra – 2 vieti chinuite. Timpul arata altfel cand esti copil, dar si cand ai un copil.
- Cu un copil ajungi sa fii mult mai organizat. Acum am facut curat in casa, gatit, baut cafeaua si dat 2 mailuri pana in ora 11-12. In urma cu niste ani abia ma apucam de treaba si ma plangeam ca-s obosita.
- Ai picat? Ridica-te. Nu-ti iese? Mai incearca! Fii-mea e modelul meu in viata de perseverenta si incapatanare. Cade, se loveste, plange, se chinuie, dar nu renunta niciodata.
- Schimbarea prioritatilor si in general schimbarile nu sunt musai rele. Adaptarea nu e usoara, dar provocarile aduse status quo-ului sunt menite sa ne ajute sa evoluam. Ex: Da, e nasol ca acum ma vad mai rar cu prietenii si cu mai putini dintre ei, dar cand ma vad e totul mai intens, iar aia de au ramas sunt ai naibii de buni.
- Daca n-ai facut terapie sau chiar daca ai facut dar nu ti-ai rezolvat toti piticii din copilarie, vor iesi acum la iveala mai ceva ca balaurii cu 7 capete. Copiii apasa butoane pe care nu le stiai sau le credeai rezolvate. Aduc in prezent lectii la care ai ramas cu restante in trecut si insista sa le treci acum. Poti sa nu, insa nu te vad prea bine nici pe tine, nici relatia voastra 🙂
- Fericirea se invata, rasul se exerseaza si e molipsitor. Nu de putine ori Ava m-a facut sa rad in hohote si sa ma veselesc chiar daca aveam o multime de chestiuni presante si griji. Copiii stiu mai bine cum e cu fericirea.
- Luam prea multe lucruri ‘for granted’. Mersul, mancatul, cuvintele, totul. Cand ai ocazia sa vezi cat efort presupune sa faci/inveti fiecare act ce tie ti se pare normal/simplu, realizezi ca te bucuri prea putin si prea rar.
- No more fear! Da, stiu, e engleza, dar suna mai bine decat: Fara frica! Eu am o structura anxioasa de fel, deci va imaginati cum a fost venirea unui copil pe lume. Am trecut prin toate panicile posibile. Instinctul si Ava mi-au aratat de fiecare data ca atunci cand esti mai relaxat apar si rezolvarile. Frica doar te paralizeaza si iti face rau. E greu sa treci peste ea, dar rezultatul e perfect. In plus, e pacat sa cresti un copil in frica. Ce fel de exemplu ii dau? Asa ca sunt mai curajoasa de cand o am. 🙂
- Oamenii din afara familiei si a prietenilor apropiati nu conteaza. Sfaturile lor sunt importante doar daca ei sunt medici si/sau specialisti intr-o problema pe care o ai. Altfel, nu pleca urechea la toate sfaturile nesolicitate. Multe sunt mituri, altele rautati, multe prejudecati. Risti sa nu mai ai timp/atentie la copilul tau, cerintele si nevoile lui si sa te uiti la gura lumii. Don’t!
