Coronavirusul si realitatea emotionala a Romaniei
- Ganduri razlete
- 19 March 2020
Marile crize scot mereu partile fragile si de multe ori alea mai rele din oameni. Pentru ca se activeaza frici, vulnerabilitati, paranoi si alte metehne care pot fi incadrate in tulburari de personalitate. Nu vorbim despre boli sau afectiuni grave, ci dereglari de la axul normal al unei vieti emotionale echilibrate.
Noua criza nu se dezice si scoate din romani fix ceea ce intuiam ca e undeva sub pres, dar nu se vedea prea clar, mai aparea din cand in cand la ocazii importante: la vot, la iesit in strada, cam orice trebuia sa aduca implicare. Si intelegere profunda. Toata nebunia noului virus arata poporul roman asa cum a fost crescut in atatia ani de comunism si mai apoi de furat constant si mafiot. Il arata maniacal, anxios, cu o structura de personalitate dezordonata, care clacheaza si se transforma intr-un animal gata de atac la cel mai mic semn de amenintare.
Nu e o surpriza, sper, pentru nimeni ca romanul nu are educatie emotionala. Saracu’abia poate s-o aiba p’aia din scoala, nu degeaba sunt 42% de analfabeti functionali, de unde atat inteligenta emotionala? Maxim mai avem scoala vietii, insa cand vine vorba de emotii, noi, romanii am invatat urmatoarele:
- nu mai plange, esti baiat/fata mare
- baietii nu plang
- nu ai voie!
- Cum de ce? Pentru ca asa vreau eu!
- Cat esti in casa mea faci cum iti zic eu!
- Daca nu stai cuminte in banca primesti imediat un 4!
- NU!NUNU! Nu! Nu te ridica, nu te juca, nu te murdari, nu ridica capul, nu iesi din multime, nu te baga, nu-ti face vocea auzita, nu te vaccina
- patesti ceva rau pentru ca esti pacatos. Doamne doamne desi e milostiv si te invata in jde mii de pagini cum sa intorci celalalt obraz, cand vine vorba despre o greseala punctuala a ta, ti-o iei. D’aia gripa, d’aia saracie, d’aia orice, pentru ca nu am mai pupat sutane.
- eh si ce daca a furat? a si facut!
- ma pis pe el de vot!
- si daca votez ce? si asa nu conteaza!
- bataia e rupta din rai!
- O fi facut ea ceva de a fost batuta/violata/agresata
O radiografie sumara a poporului arata foarte clar cum ni s-a dat si ne-am dat si singuri de multe ori cu ziarul peste bot, ba chiar am mai luat si cat un par ca prea ne obisnuisem cu ziarul. Arata cat de fragili emotional suntem si cat de nepregatiti pentru a ne intelege pe noi si pe cei din jur. Suntem orgoliosi si nationalisti pentru ca doar asta ne-a ramas, orgoliul. Un om echilibrat stie ca orgoliul ii aduce mai multe deservicii decat il ajuta in viata. Un om strivit de greutati, fara vreun fel de mana intinsa in ale emotiilor si discutiilor despre ele il foloseste ca arma de aparare.
Nu suntem invatati in familii, nici in scoli, mai apoi nici in relatii sau la job despre cat de important este sa ne cunoastem, sa sapam adanc, sa evoluam in cunoasterea si stapanirea emotiilor pentru a putea creste si in alte sectoare. Avem impresia ca doar un IQ bun sau noroc sau bani de la tata, ori furtisaguri ne pot face sa ajungem cineva in viata.
Nu intelegem ca fara a vedea propriile frici, probleme, traume, nu le putem intelege nici pe cele ale omului de langa noi, nici pe cele ale societatii si uite asa ne trezim speriati zi de zi, ancorati in niste frici teribile, sceptici la toti si la toate, fara de chef de viata si de munca, plini de ura, resentimente si paranoi ori manii.
Ma uit in jurul meu si vad oameni capabili, inteligenti, care pe timp de criza pare ca au luat-o razna. Au pretentii nenaturale, cer ceea ce pana mai ieri respingeau, se plang de lucruri marunte, cer atentie, li se citeste disperarea in ochi. Si nu sunt de blamat. Sunt doar niste creatii normale ale unui sistem nesanatos.
Ce voiam sa va rog si mai degraba sa semnalez, poate ajuta macar in a fi mai empatici unii cu altii si a reusi sa gasim o calea de a supravietui impreuna, este ca inainte de orice generalizare care ne vine automat in minte, inainte de orice suparare/vene umflata pe care simtim nevoia sa o revarsam pe internet sau urland la telefon, haideti sa stam sa numaram pana la 20. Si apoi sa incercam sa intelegem daca omul/oamenii din fata noastra nu cumva fac ce fac pentru ca doar asta stiu/pot/inteleg. Daca nu cumva avand inca 10 minute de rabdare cu un om putem sa-l ajutam si sa ne ajutam si pe noi ca intreg sa functionam mai bine. E un exercitiu bun de testat in perioada asta si il putem incepe cu ai nostri. Hai sa avem 10 min in plus de rabdare cu mamele, fratii, bunicii nostri chiar daca ceva din atitudinea lor ni se pare aberant. Nu uitati ca o perioada de criza, o atitudine, o iesire in decor nu defineste un om. Amintiti-va partile lor bune si p’alea proaste ale voastre si hai sa gasim un echilibru.
Incercam asta cat #StamAcasa si #StamSafe?!
Laurentiu
Buna!Voiam sa te intreb,citind dintr un articol mai vechi al tau, mai ai discopatie lombara,ai reusit sa te vindeci?
Andreea
Buna. Nu prea exista vndecare. Exista imbunatatirea starii, mi-am mai antrenat msuchii spatelui si ai abdomenului cat sa-mi sustina ok coloana. Cumva s-a reglat situatia, sunt chiar ok, ma asteptam in sarcina sa nu ma pot ridica din pat. Mai am dureri, insa nimic exagerat.