Mamicia luata la pret de matineu

0 Flares Filament.io 0 Flares ×

“- Da’de ce nu faceti, mama, copii?

– Ah ce visez si eu sa fiu insarcinata, sa am copii. Ce frumos trebuie sa fie!

– Prea se agita lumea si prea va puneti bariere acum. Ce? Inainte nu mai faceau oamenii copii? Ii faceau si fara casa, masa, analize peste analize.”

Si replicile pot continua la nesfarsit. Vise si proiectii ale oamenilor care nu sunt tu, nu au viata, responsabilitatile si felul tau de a fi te vor napadi mereu din toate directiile.

Eu am ales sa trec la pasul asta (unul care nu e necesar, e important sa-l faci doar daca visezi la asta, dar asta e un subiect separat) cand am ajuns la o stabilitate financiara, emotionala, relationala. De ce? Pentru ca m-am saturat de cati oameni schinghiuiti, fucked up si cu sechele din copilarie intalnesc.

Da, si inainte se faceau copii. Da, dintotdeauna. Dar cu ce cost? Oamenii nepregatiti financiar vor transmite copilului lor stresul zilnic de a nu avea ce pune pe masa, panici, emotii negative de tot felul pe care le traiesti involuntar cand nu-ti permiti sa stai intr-o casa decenta, sa ai o mancare decenta, sa-ti duci copilul la medic. Nu vorbesc aici despre telefoane ultima generatie, mers la Disneyland sau altele de genul asta. Aici e dupa dorinta si putirinta fiecaruia. Vorbesc despre dreptul la o viata decenta pentru sufletul pe care il aduci pe lume. Da, e adevarat, el te va iubi si va fi fericit si cu un colt de paine si poate niste dulceata de la bunica pe post de singura forma de dulce pe care o cunoaste. Da, dar dincolo de asta, daca nu ai o stabilitate financiara te vei certa cu consortul. Care va ajunge involuntar la copil, va auzi, va ramane cu traume. Sau poate nu va veti certa, dar veti fi anxiosi constant si intr-o continua lupta cu viata. Iar el va invata ca viata e doar grea si se va simti vinovat pentru orice dorinta mica pe care o are. Sau va deveni o persoana anxioasa, timida, neincrezatoare in sine. Sau..sau..lista poate continua cu o mie de scenarii pe care le-ati vazut sau trait cu totii, sunt convinsa. Asta ca sa nu mai zic ca boala nu te intreaba daca ai bani. Si esti responsabil sa ai grija de tine si de copil si sa mergeti la medic, indiferent de cum sta economia tarii. Ce faci daca ramai gravida si n-a bani de analize? Stii cat costa ecografiile, analizele de sange, vitaminele? Pfff, mii de lei. Dar poate ai un abonament si le acoperi? Dar ce te faci daca apar complicatii? Te faci ca le ignori, ca lasa, au mai fost si altele inaintea ta gravide?

Nu zic sa-ti faci un xcel cu cheltuieli, investitii, necesar inainte sa faci un copil, doar sa nu tratezi subiectul financiar ca pe unul neimportant. Da, iubirea conteaza mai mult. Dar daca de exemplu ai o conditie genetica ce trebuie tratata in sarcina, dupa sau copilul are asa ceva, nu trece cu iubire. Din pacate.

Apoi, nu ca ar fi o ordine, o ierarhie, echilibrul emotional.

Aici, sunt tare mandra de mine ca am asteptat pana sa fac un copil. Desi mi-am dorit mereu sa fiu o mama tanara, ba am avut si un regret in sensul asta. Nu-l mai am si ma felicit ca totul s-a intamplat la momentul potrivit pentru ca acum sunt mai echilibrata ca oricand. A nu se intelege ca sunt vreun maestru zen sau vreun guru intelept de da pe afara. Insa acum stiu foarte bine cine sunt, ce vreau, cat si cand vreau, ce-mi place, ce nu, ce am nevoie. Intrebari ce par simple, dar va provoc sa le raspundeti in 5 minute, cu cate o propozitie pentru fiecare. O sa vedeti ca nu e deloc simpla treaba, ca de fapt, ne afundam atat de mult in viata incat uitam des de noi, de vise, de ce ne face bine.

E foarte important sa fii impacat cu tine ca sa poti creste sanatos o noua identitate, o personalitate noua, o fiinta noua. E important sa-ti fi inteles deja trumele si sechelele, poate sa fi si trecut peste unele, astfel incat sa nu le duci mai departe, sa nu-i faci celui mic fix ce ti-a facut tie rau.

E important sa te iubesti, sa-ti iubesti partenerul si sa nu uiti ca cel mic e doar rodul iubirii voastre. Nu inlocuitorul partenerului care nu prea e prezent in relatie, ori al mamei/talalui pe care nu l-ai avut niciodata, cum nu e nici un proiect nou. E o viata noua, diferita de tine, pe care trebuie s-o respecti fara sa uiti sa te respecti pe tine.

Si asa ajungem la echilibrul in relatie. Dincolo de iubire si prietenie, e important, vital chiar, sa fie o decizie asumata de ambii parteneri. Nu sa-l “convingi” ca e bine, ca e timpul, ca nu se va schimba nimic. Pentru ca se vor schimba multe, poate chiar totul. E esential sa vreti amandoi un copil pentru ca doar asa veti contribui amandoi la noua viata si nu vor aparea frustrari, neajunsuri, extenuare. In doi poate fi frumos. De unul singur e greu. E important de asemenea nu numai sa vreti, ci sa aveti principii de viata asemanatoare. Caci daca sunteti in povesti diferite, va fi ff greu sa educati un copil unul tragand hais, celalalt cea. De indata ce credeti in acelasi lucruri, aveti aceleasi valori, restul vor putea fi negociate. Lucrurile mari conteaza, nu ce hainuta, jucarie, patut luam.

Asa ca, atunci cand cineva va mai ia la intrebari “da’tu cand faci un copil?” sau pe al doilea sau, sau.. Intrebati-i daca stiu ce presupune sa aduci un suflet pe lume, nu sa torni un plod. Ca-ti cam trebuie niste lucruri. Si poate nu esti dispus sa le oferi, poate nu le ai inca, poate nu esti dator nimanui cu explicatii, nu? ­čÖé

Hai sa fiti fericiti!

    Leave Your Comment Here