Violenta- apanajul sufletelor moarte
- Ganduri razlete
- 16 August 2018
De cand ma stiu m-am uitat catre oamenii violenti cu un amestec de mila si sila. Fie ca e vorba de parinti care isi lovesc copiii, fie soti care dau fara vreun pic de mila in consoarte, fie copii care agreseaza alti copii, ori oameni ai puterii (sefi, jandarmi, politicieni) care lovesc cu ura alti oameni, toti sunt oameni cu probleme. Sunt oameni fara radacini si ca atare fara directie. Oameni mici sau minimizati de societate, familie, prieteni, toti imi starnesc mila. Asa cum imi starnesc si animalele slabite, care fiind si incoltite ataca.
Si sila pentru ca isi intaresc muschii in fata celor mai firavi, in loc sa-si intareasca musculatura pentru a iesi din negura in care se tot scufunda.
Cumva in timp am descoperit nu ca sunt oameni mici la minte si suflet, ci direct suflete moarte. Schingiuite de viata, de alti oameni, de experiente nefericite, sufletele lor au murit cate putin in fiecare clipa in care si-au aratat coltii. Suflete moarte care nici nu indraznesc sa se proiecteze in viitor pentru ca soarta lor e o singuratate eterna.
Asa ca tu, violentule, cauta ajutor si nu uita ca, de cele mai multe ori, omul in care dai poate te hraneste, poate e singurul care te intelege, poate te iubeste, ori iti plateste salariul.
In speranta ca vom scapa si de al doilea cap al dragonului rosu ce stapaneste Romania din ‘45, nu uitati sa ramaneti suflete vii!